Călătorule,

Să crezi în lacrimile

Acestui şarpe veninos.

Reptilă sau nu,

Este singurul om

Care plânge în hohote

ÎNAINTE

De a ucide.

Călătorule,

De ai avea şi tu astfel de lacrimi

Înainte de a-ţi împlânta

Privirea sarcastică

În pupilele

Unui biet scriitor

Obosit

Să se tot creadă

Scriitor!

Dar ce este lacrima

Dacă nu o defulare

Lichidă

Înainte de o nouă etapă

A supravieţuirii?

Şi păianjenii plâng,

Din lacrimile lor

Croindu-şi plasa

În care vor muri, în chinuri,

Alte victime...